Ultimele petreceri, cu mascați, în Săptămâna Nebunilor
Săptămâna Nebunilor din tradiția populară, cea care începe luni, se suprapune peste Săptămâna Albă sau Săptămâna Brânzei din calendarul bisericesc ortodox. Ea e denumită astfel pentru că nu se mai consumă deloc carne, astăzi fiind Lăsatul/Lăsata Secului de carne, ci doar ouă, pește și lapte cu derivatele sale, inclusiv miercuri și vineri, fiind perioada ce pregătește intrarea în Postul Paștelui.
Lăsata Secului, în două duminici
Sărbătoarea Sfintelor Paști este precedată de unul dintre cele patru posturi mari de peste an, rânduite în Biserica Ortodoxă. Postul Mare sau postul Sfintelor Paști este chiar cel mai lung și aspru post pentru creștini. Lăsatul/lăsata secului are loc în ultima zi în care se mai poate mânca „de dulce”. Pentru începutul postului Sfintelor Paști există două date de lăsat al secului, una pentru carne (Duminica Înfricoșătoarei Judecăţi) – cea de astăzi, cealaltă pentru lactate, ouă și pește (Duminica Izgonirii lui Adam din Rai), anul acesta, în 17 martie
Ritual de înnoire a timpului
Săptămâna dintre cele două date este ultima săptămână dinaintea unei lungi perioade de privaţiuni și, prin urmare, este un răstimp de agitaţie, nebunii, veselie, manifestări dezlănţuite, care culminează cu petrecerea plină de excese dată cu o zi înainte de intrarea în post. Pe de altă parte, Săptămâna nebunilor este marcată și de acte rituale specifice începutului de an agrar, celebrat la echinocţiul de primăvară. Astfel, prof. Ion Ghinoiu preciza: „prin fixarea Paștelui în raport cu echinocţiul de primăvară și faza lunară, cele mai importante sărbători și obiceiuri păgâne au fost împinse în afara ciclului pascal, la Lăsatul secului și la Rusalii”.
Potrivit folcloristului Simeon Florea Marian, oamenii au numit-o Săptămâna Nebunilor, întrucât „numai nebunii pornesc a se însura,
